Neuroplasticitatea

Neuroplasticitatea este capacitatea extraordinară a creierului de a se schimba și de a crea noi conexiuni. Ea apare ca răspuns la diferiți ѕtіmuli: învățare, experiențe de viață, sentimente noi și еmоțіi.

Creierul uman se reorganizează și formează noi conexiuni neuronale, de-a lungul întregii vieți.

Neuroplasticitatea permite neuronilor din creier să compenseze urmările leziunilor si bolilor, în scopul de a ajusta activitățile ca răspuns la situații noi sau la schimbările de mediu înconjurător. Această compensare apare prin „încolțirea” axonală – axonii nedeteriorați generează noi terminații nervoase pentru a reconecta neuronii ale căror legături au fost rănite sau întrerupte. Se formează astfel căi neuronale noi în scopul îndeplinirii unei funcții necesare.  De exemplu, dacă o emisferă cerebrală este afectată, emisfera intactă poate prelua o parte din funcțiile celeilalte emisfere, prin reorganizarea și formarea de noi legături între neuronii intacți. Pentru a face acest lucru, neuronii trebuie stimulați printr-o activitate.

Plasticitatea sau maleabilitatea creierului

Majoritatea dintre noi avem azi comportamente și gânduri foarte diferite față de cele pe care le aveam în urmă cu 25 de ani. Acest lucru se datorează neuroplasticității care are ca rezultat schimbări în structura și organizarea creierului, pe măsură ce experimentăm, învățăm și ne adaptăm.

Este vorba de partea de activitatea de „muscle building” a creierului – cu fiecare repetare a unui gând sau a unei emoții, întărim o cale neuronală. În mod similar, cu fiecare gând nou, începem să creăm un nou fel de a fi.

Pe măsură ce îmbătrânim, schimbarea nu mai vine atât de ușor, deoarece creierul pierde o parte din plasticitate și devenim mai „fixați” în modul de gândire, învățare și percepție.

 

Neuroplasticitatea necesită timp

Abilitatea creierului de a se restructura este cea mai interesantă descoperire a secolului 21.

Oricine are creier (și citește despre neuroplasticitate :D), este în măsură să învețe orice își propune.

Multă lume crede că trebuie să ai „talent” pentru a performa. Cu toate acestea, oamenii de știință au demonstrat că a fi talentat are foarte puțin de-a face cu a avea succes. În schimb, învățarea și sugestia au clar legătură cu capacitatea creierului de a se schimba. Singura „problemă” cu modul în care creierul se reorganizează este timpul.

Dacă vrei să fii campion la dans de exemplu, vei avea nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a exersa și pentru a ajunge la nivelul dorit. Nu este important să înțelegi din ce cauză acest proces durează mult timp, ci doar să accepți faptul că durează. Acesta este adesea motivul pentru care mulți oameni renunță  la a învăța lucruri noi. Ei își imaginează că ar trebui să devină specialiști în câteva săptămâni. Dar nu așa se derulează lucrurile…

Învățul și dezvățul

Cu cât folosești mai mult un circuit neuronal din creier, cu atât acel circuit devine mai puternic. Acesta este motivul pentru care „practica face perfecțiunea”. Cu cât cânți mai mult la pian, sau vorbești o limbă străină sau jonglezi, cu atât aceste circuite devin mai puternice. Oamenii de știință știu acest lucru de ani de zile. În prezent însă au descoperit o altă parte a adevărului: pentru a învăța ceva, chiar mai importantă decât învățarea este capacitatea de a se dezvăța sau de a rupe vechile conexiuni neuronale. Aceasta se numește „tăiere sinaptică”.

Imaginează-ți creierul ca pe o grădină, cu excepția faptului că în loc să cultivi flori, fructe și legume, crești conexiuni sinaptice între neuroni. Acestea sunt conexiunile prin care călătoresc neurotransmițători precum dopamina, serotonina și alții.

„Celulele gliale” sunt grădinarii creierului tău. Ele acționează pentru a accelera semnalele dintre anumiți neuroni. Dar alte celule gliale îndepărtează deșeurile, culeg buruienile, ucid dăunătorii, recoltează frunzele moarte. Grădinarii care taie în creierul tău sunt numiți „celule microgliale”. Ei practic îți taie conexiunile sinaptice. Întrebarea este: de unde știu pe care să le taie?

Cercetătorii încep să dezvăluie acest mister. S-a aflat că acele conexiuni sinaptice care se folosesc mai puțin sunt marcate de diverse proteine precum C1q. Când celulele microgliale detectează această marcă C1q, ele se leagă de proteină și distrug sinapsa. https://www.jneurosci.org/content/33/33/13460

Acesta este modul în care creierul tău creează spațiul fizic necesar pentru a construi conexiuni noi și mai puternice, astfel încât să poți învăța mai multe.

https://themindisthemap.com/neurons-that-fire-together-wire-together/

Poți învăța ceva nou la orice vârstă

Neuroplasticitatea este o proprietate a creierului care se va păstra pe toată perioada vieții.

Creierul nu se închide niciodată și nu încetează să învețe.

Niciodată nu este prea târziu sa înveți sau să încerci ceva nou!

Dacă vrei să rămâi tânăr și să-ți păstrezi creierul sănătos, atunci există un mijloc sigur de a o face. Continuă să înveți. Alege-ți o activitate, ceva care iți place sau ceva ce ți-ai dorit întotdeauna să faci, apoi începe să înveți cum să faci. Nu este important ce vârstă ai sau cât de nepriceput ești când începi activitatea. Dacă ești perseverent, vei deveni cu siguranță din ce în ce mai bun. Iar în viitor poți deveni maestru.

„Orice om, dacă își dorește, poate să fie sculptorul propriului său creier”.

Santiago Ramon Y Cajаl

Neuroștiința modernă vine cu concluzia inevitabilă că ne putem curma  suferințele, vindeca bolile și îmbunătăți calitatea vieții prin antrenarea creierului și minții să gândească diferit.

Nu în ultimul rând, neuroplasticitatea stă  la baza rezultatelor uimitoare care se obțin cu ajutorul terapiei vizuale.

 

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Aboneaza-te la newsletter!
Scroll to Top