Terapia vizuală este antrenament pentru creier
Terapia vizuală este cunoscută și sub denumirea de antrenament pentru vedere. În realitate, ea este un antrenament pentru creier și ochi.
Terapia vizuală folosește regimuri de stimulare extrem de specifice, secvențiale, senzoriale motorii și perceptive, pentru a îmbunătăți abilitățile de vedere, cum ar fi controlul mișcării ochilor și coordonarea ochilor.
Cauzele percepției negative asupra terapiei vizuale
Terapia vederii este o procedură non-invazivă și nu au existat de-a lungul anilor criterii consistente pentru prescripția sa.
Din această cauză s-au dezvoltat o mare varietate de exerciții sau regimuri de tratament, fără stăpânirea bazei științifice și cu un control uneori discutabil asupra stării tratate. Aceste aspecte au dus la o percepție negativă a terapiei vederii în comunitatea medicală, precum și la o respingere a acestei proceduri de îmbunătățire a performanței vizuale de către profesioniștii din domeniul sănătății, inclusiv de către mulți practicieni în îngrijirea ochilor (eye care practitioners – ECP).
Totuși, există o bază științifică pentru terapia vederii și numeroase studii bine desfășurate, inclusiv studii clinice controlate, care oferă un suport științific pentru munca desfășurată de către ECP în toată lumea.
sursa: http://www.journalofoptometry.org/en-science-based-vision-therapy-articulo-S1888429616300474
Informațiile obținute din studiile anterioare, precum și din cele viitoare, ar trebui să fie utilizate ca bază pentru terapia vizuală actuală. Scopul este consolidarea unei terapii bazate pe știință, departe de conceptul negativ care s-a creat vizavi de terapia vederii.
Există studii experimentale care arată efectele fiziologice ale exercițiilor specifice ale terapiei vederii.
S-a demonstrat chiar modul în care activitatea corticală este crescută după efectuarea antrenamentului repetat al vergenței.
Ca în orice alt domeniu al științelor vizuale, este nevoie de mai multe cercetări pentru a îmbunătăți procedurile, pentru a găsi noi indicații și pentru a consolida reputația acestui domeniu optometric.
Colaborarea între ochi și creier
Vederea apare ca o colaborare între ochi și creier, informată de feedback-ul din restul corpului. Așadar știința terapiei vizuale are rădăcini în capacitatea de a ghida un individ să facă schimbări prin feedback și conștientizare.
Ca în orice terapie eficientă, trebuie să se identifice care aspecte ale sistemului vizual sunt mai dezvoltate sau care din ele au nevoie de reabilitare. Intervenția poate fi apoi concepută în conformitate cu principiile generalizate ale terapiei.
Terapia vizuală ar trebui să fie individualizată și personalizată, adaptată la nevoile pacientului.
Terapia vizuală poate fi efectuată atât acasă, cât și la birou, dar trebuie să se desfășoare sub supravegherea și îndrumarea unui doctor având cunoștințe în optometrie. .
Deși tehnologia a ajutat foarte mult știința terapiei vederii, totuși plasarea pacientului în fața unui computer nu poate înlocui observația activă și interacțiunea cu un terapeut.
Prin terapia vizuală, pacientul trebuie să interiorizeze schimbările și să înțeleagă că sistemul vizual este modificat prin proceduri. În același timp, pacientul trebuie să conștientizeze că el însuși este responsabil pentru vizualizarea diferită.
Vederea nu este doar ceea ce vedem, ci și ceea ce suntem pregătiți să percepem.
Socrates